Revenirea la decență

Încet și sigur ne dăm seama că România nu mai are nici o instituție care să o reprezinte cu adevărat. Probabil că vom ajunge la sfârșitul mandatului băsescian de la starea de agregare la starea gregară și țara va intra în disoluție.

Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă (prin absurd sau… nu chiar) România de azi  ar fi pusă în situația de a lua vreo decizie majoră în ceea ce privește viitorul ei, existența ei, granițele ei. Pe cine s-ar putea baza cetățenii?

• Pe președintele care vine în fața națiunii, pe pârtie, să justifice absența sa și a mesajului de Anul Nou prin faptul că un (niciun) primar nu l-a invitat în/la piață? De când un președinte de țară, fie ea și România, cere voie sau are nevoie de primar ca să-l invite în piață? De când șeful unui stat trebuie să-și rostească discursurile în piața publică? De când s-au inversat rolurile și primarul unui oraș/sector e mai sus decât președintele? Explicația puerilă legată de imaginea cu steagurile cred că îi face rău doar președintelui, altfel se găseau o mie de variante pentru ca un studio al televiziunii române (plătite de noi) să arate solemn și sărbătoresc în același timp pentru așa o ocazie.

Nici mesajul transmis (totuși) de televiziunea pe care o plătim degeaba, nu arată mai bine. Discursul președintelui care începe cu „Dragi români !” nu cred că a însemnat ceva pentru nici un român. Nu a impresionat și cred că puțini români au simțit că, de la înălțimea instituției prezidențiale, au primit într-adevăr un mesaj. Doar vorbe goale urmate rapid (la început de an) de explicațiile dure de cum anume vor rămâne fără slujbe alte zeci de mii de cetățeni fiindcă statul nu-i mai… suportă. Explicația era: statul nu poate face nimic pentru ei fiindcă nu mai trăim în comunism iar domeniul privat trebuie (adică e obligatoriu?) să-i absoarbă.

Cred că e o problemă și cu cei care stau consilieri pe lângă președinția României  fiindcă nu își justifică existența și salariile (mari) pentru ceea ce fac. Altfel m-aș fi așteptat ca cineva, un consilier anume, să scrie cu simț de răspundere (și consultându-l pe președinte) un discurs care să ajungă acolo unde trebuie: la inimile și sufletele românilor (cred că cer prea mult, nu-i așa?). Discurs care să le dea încredere că președintele veghează asupra țării și că este garantul CONSTITUȚIEI; care să nu pară o înșirare de vorbe lungi,  goale și deprimante dintr-o scrisoare de complezență. Optimismul simulat de președinte nu face decât să amăgească o națiune întreagă: greul a trecut va fi …soare. Mă îndoiesc. Trecutul m-a învățat că nici președintele, nici consilierii săi, nici primul ministru, nici guvernul n-au știut nimic: de criză, de lungimea ei, de efectele ei, de măsurile care trebuie luate, de oamenii care au rămas fără slujbe, de, de, de…

"Dragi români! Anul care se apropie să îl începem cu speranţă, iar anul care se încheie să ni-l amintim cu înţelepciune. La începutul drumului în noul an, le urez românilor din ţară şi de pretutindeni să aibă încredere în puterile lor. A fost un an greu, însă avem motive să fim optimişti când ne gândim la resursa extraordinară a României – oamenii săi. Să avem încredere în forţa, creativitatea şi determinarea cetăţenilor României!Vremurile dificile reclamă decizii dificile menite să ofere o şansă mai bună în viitor. România are şansa prosperităţii, dacă avem forţa să luăm deciziile corecte în avantajul generaţiilor viitoare", a mai spus el. "Gândurile mele se îndreaptă în mod deosebit către cei mai tineri. Le doresc să beneficieze de o şcoală modernă, care să reînvie tradiţia învăţământului românesc şi care să le ofere educaţia de care au nevoie şi pe care o merită. Tuturor românilor, un gând bun! Multă sănătate, La Mulţi Ani!"

• …sau  pe premierul Emil Boc care a considerat că românii nu merită altceva decât niște vorbe aruncate (culmea!) tot de pe  pârtia de schi. Și explicația dumnealui (în legătură cu ieșirea în mijlocul oamenilor în noapte de Anul Nou) a fost și mai neverosimilă decât a președintelui: "așa au organizat cei de la hotel". Poate ar fi fost mai bine dacă nu transmitea nici un mesaj fiindcă referirea la problemele națiunii (pe pârtia de la Predeal) prin asocierea cu proverbele mi-a făcut de-a dreptul rău.

"După vreme rea vine şi vreme bună, ăsta e cel mai bun mesaj pentru 2011 şi, încetul cu încetul, ne ducem spre direcţia bună, partea cea mai grea o lăsăm în urmă. La mulţi ani!"

Cu alte cuvinte organizarea de la hotel a fost defectuoasă fiindcă managerul nu s-a gândit să prevadă o ieșire afară, în mijlocul cetățenilor veniți să petreacă, a premierului. Cred că ar trebui demis pentru asta.

Mă întreb cum au primit românii care au rămas fără slujbe în anul care a trecut și care nu și-au permis să plece pe pârtiile de schi sau în vacanță, mesajele primilor oameni din stat?

De asta este nevoie ca cei care conduc o țară să aibă decența fi la locul potrivit în astfel de situații. Adică revenirea la decență ar fi pasul care ne-ar demonstra că președintele, guvernul și parlamentul fac ceea ce trebuie pentru țară.