Conștiința a învins!

 

fb-cover

Gabriel Liiceanu. Citat.

Ne-au trebuit 27 de ani dar am învins: românii au din nou puterea de a-și asculta conștiința și de a renunța la orice fel de mită în favoarea principiilor.

Mulți au privit cu reală mânie, cu furie chiar, la Silviu Brucan pe când profețea că ne trebuie 20 de ani să ne deșteptăm. Timpul a trecut și i-a dat dreptate. Spălarea de creiere nu e ceva ce poate fi vindecat cu medicamente și nu se face cu 100 de lei la salariu deși a reușit vreo 27 de ani. Trebuie să treacă o generație, măcar o generație, pentru ca cetățenii să reînvețe a-și asculta propria conștiință. Și uite că a trecut!

Guverne peste guverne, partide vopsite în alb imaculat, parlamentari de 2 bani, baroni de județe, miliardari de carton și hoți fără nicio frică erau cât pe-aici să reușească ce nu reușise comunismul în 50 de ani: să frângă rezistența românilor. Dar, cum spuneam într-o altă postare pe facebook, trebuie să (re)învățăm să ne reinventam, să redevenim creativi. Și cei 150.000 de români din piața Victoriei din 4.02.2017 au simbolizat cu forță tocmai asta.

Când ai ajuns la stadiul de a nu mai cere guvernanților să-ți (mai) dea ceva la salariu ci să respecte legea și constituția țării, să nu te considere idiot votându-și propriile legi cu gândul să-și asigure scaunele și nu binele țării și al cetățenilor ei, când poți să manifestezi pașnic și să rămâi ferm în principii fără a te debusola la fluturarea unui „os” prin fața ochilor, atunci ai învins ca om.

Și de data asta nici ultrașii nu au avut efectul scontat. Temutele coctailuri Molotov au rămas fără „obiectul muncii” fiindcă cei care le manevrau nu au înțeles că exisă ceva mai presus de provocări: conștiința.

Liiceanu avea dreptate și în urmă cu mulți ani când se referea la „încremenirea în proiect”, Comunismul este societatea care garantează prostia ca încremenire în proiect. Garanţiile sunt instituţionale: există o instituţie care veghează prostia şi care sancţionează orice abatere de la încremenirea în proiect: poliţia politică. Există instituţia propagandistului de partid care este agentul prostiei ca încremenire în proiect; prostia se învaţă, este predată, ea cuprinde masele. Învăţământul politic, generalizat, este un antrenament permanent în spaţiul prostiei ca încremenire în proiect. Toată lumea încremeneşte în Proiect, deci toată lumea este prostită. Scleroza societăţii comuniste este totală.”[1] Și asta au încercat toți (fără excepție) să facă cu românii în ultimii 27 de ani.

Adrian Năstase fără mătușa Tamara

Culmea e că niște indivizi marcanți (doar din perspectivă mediatică) ai acestui neocomunism ies acum, cu un tupeu  de nedescris, să facă declarații. Adrian Năstase scrie filozofico-pragmatic pe blogul lui despre cele 2 Românii uitând total că a contribuit din plin la scindarea României. Să ne amintim doar (!)de „expunerea indecentă” a casei personale cu adevărate valori în tablouri și mobilă veche în timp ce un sfert dintre cetățenii ei trăiau sub limita sărăciei. Și nimeni nu l-a întrebat cum le-a achiziționat. Pardon! Uitasem de celebra mătușă Tamara cu care (crede că) ne-a prostit! Și pe judecători.

Ion Iliescu care nici mineri n-a incitat, nici …

Și mai iese la rampă și Iliescu cu niște declarații tupeiste și care seamănă izbitor cu pumnul în masă al comuniștilor sau cu manipularea mizerabilă când vrei să îndepărtezi atenția de la propria persoană: „Este efectul incitării pe care a făcut-o preşedintele ţării, care în loc să joace rolul de moderator şi om al dialogului, a incitat strada şi a provocat această anarhie la care asistăm cu toţii. Este răspunderea totală a preşedintelui Iohannis şi va trebui să dea socoteală ţării pentru părăsirea rolului care îi revine prin Constituţie – să fie moderator, nu incitator”, uitând total cum  trebuia să fie el moderator între țară/tineri și mineri și s-a transformat într-un incitator de 2 bani chemând minerii la București. Ce-i drept că asta ne-a costat tot pe noi, el rămânând până de curând președintele sărac și cinsitit care nu înțelege de ce e chemat să dea socoteală la tribunal pentru mineriadă.

 Dar Liiceanu are dreptate și acum când: „Într-adevăr şi eu cred că e vorba de o manipulare, dar cei care ne manipulează sunt nişte personaje ascunse în miezul fiinţei noastre. Personajul ăla care ne manipulează pe ăia care ieşim în Piaţă se numeşte conştiinţă. Acest manipulator, în clipa în care vrei să te culci, te întreabă dacă nu crezi că e cazul să nu fii un spectator pasiv la o cabală a hoţiei. Manipulatorul ăsta te ia de gât când te întorci acasă şi te întreabă dacă viaţa ta e în ordine în clipa de faţă. Ăsta e un manipulator care îi animă pe cei din Piaţă şi de care cei care au pus mâna pe Guvern nu au idee, nu cunosc manipulatorul conştiinţei”. 

Nu vom vedea transformarea României prea curând dar deja asta nu mai este important: începutul a fost greu. Însă, lecția pe care au primit-o guvernanții a fost ca o palmă zdravănă peste ochi sau un duș înghețat: să-și revină, să nu se mai îmbete cu apă rece considerând că, dacă 3 milioane de români i-au votat, ei pot să-și facă (din nou) mendrele, pe românește. Nu, ei au fost votați și li s-a acordat încrederea să guverneze, să conducă destinele țării dar trebuie să-și facă datoria față de țară și, mai ales, să asculte. Ar trebui să aibă o mare grijă să nu piardă încrederea votanților și, dacă s-ar putea, să mai câștige și pe alții. Abia atunci s-ar putea prevala, oarecum, de legitimitate.

Dacă țara nu e mulțumită și te atenționează, tu nu depeni ca o moară stricată cum că ești legitim și guvernezi în continuare dictatorial. Nu. Trebuie să asculți și să îndrepți, să iei măsuri și să aplici legi, să trimiți hoții la pușcărie și să asiguri condiții normale pacienților din spitale, să te asiguri că bătrânii nu mor de frig, de foame și de boli, să te lupți ca educația să fie realmente prioritară și nu SSP, SRI-ul, SIE, DIE etc.

Concluzie nu există. Doar o imensă satisfacție că ne-am însănătoșit la cap și vedem bine cine pe cine manipulează.

UPDATE:5.02.2017, ora 16.22. La o căutare pe Google…

abrogare-oug-13-pe-20172

_______________________________________________________________

[1] „Apel către lichele”, 1992 

Anunțuri
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: