Unii bugetari sunt …(mai) egali decât alții

În fiecare zi de la așezarea noului guvern în scaunele (moi, probabil) de la palatul unde se presupune că-și desfășoară activitatea, aflăm numai vești îngrijorătoare, devastatoare pe ici pe colo (prin punctele esențiale) și total confuze.

Exemplul edificator ar fi că bugetarii trebuie să plătească acum tot:  proastele guvernări ale ultimilor 20 de ani, minciunile gogonate ale tuturor guvernelor din ultimii 20 de ani, greșelile (intenționate sau nu) ale liderilor de partide  politice, viciile de procedură ale justiției române care (din câte se observă nu poate înfăptui un act de justiție decât cu foarte mulți bani ca salariu), furturile grosolane și la vedere din băncile românești, distrugerea învățământului și a sistemului de sănătate, criza care a tăbărât pe noi și care riscă să-i afecteze pe cei care până acum habar n-aveau de ea – bugetarii cu bani muuuulți, etc.

Culmea este că, pentru toate astea, se pare, nimeni altcineva nu e vinovat   (în sensul că nu există nici măcar „greaua moștenire”)  decât BUGETARII.

Aceștia, cu o „nesimțire”  fără seamăn s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie (cel puțin în ultimii 5 ani) și acum trebuie „stârpiți” cu orice preț. Salariile nesimțite sau pensiile foștilor securiști ceaușiști, au fost votate chiar de popor, probabil, sau de niște bugetari oarecare infiltrați în Parlament și nicidecum de parlamentarii aflați la muncă în Parlamentul României și votați cu râvnă  de cetățenii trimiși la vot de mass – media sau de organizațiile civice.

Plecarea bugetarilor în șomaj este privită cu un fel de milă profundă de guvernul care „nu poate face nimic” fiindcă vine faimosul FeMeI. Parlamentarii se spală pe mâini și dorm în continuare în același Parlament, Iliescu continuă să dea declarații cum că nu e vinovat de bâtele minerilor care s-au abătut crunt peste tinerii bucureșteni, PSD –ul se dă de ceasul morții fiindcă nu mai are acces la marea halcă din care s-a înfruptat ani de zile, Băsescu e președintele României și tot așa.

În toată învălmășeala asta am aflat cu ceva destul de cert: unii bugetari sunt mai egali decât alții. Nu degeaba circula acest banc (cu așa – zisa egalitate) pe vremea comunismului.

Eu sunt bugetar. Merg în fiecare zi la serviciu, nu-mi permit să lipsesc, îmi îndeplinesc obligațiile și nu fac piața în timpul serviciului cum se întâmplă pe la toate ghișeele …bugetare. Ajung la serviciu înainte de a-mi începe programul propriu-zis și nu am timp să stau la taclale atunci când trebuie să muncesc. Nu pot nici să întârzii fiindcă a sosit cafeaua și e fierbinte. Nu, nu pot să fac asta așa cum fac mulți bugetari care consideră că nu pot să-și înceapă programul fără să bea cafeaua după ora de începere.

Dacă trebuie să merg la vreo ședință la o oră nepotrivită pentru mine, nu contează fiindcă TREBUIE să merg. Acesta e servicul. Și merg. Implicarea într-un proiect poate să-și dea viața peste cap dar, dacă m-am implicat, asta nu mai contează fiindcă proiectul trebuie dus la capăt. Nici dacă sună telefonul și nu prea am chef să răspund nu contează fiindcă trebuie să răspund. La celălalt capăt ar putea fi o persoană care are o problemă și eu aș putea să-i ofer  o soluție, un ajutor, o rezolvare. Și răspund.

Nu am timp să dau declarații televizate nici să sosesc în studiourile a vreo 5 televiziuni pe seară cu show-uri în direct  fiindcă trebuie să muncesc. Idei am dar …expunerea lor televizată cred că ar dăuna muncii mele. Cum să iasă ceva bun când, în loc să muncești, stai zile în șir dând explicații pe la toate televiziunile care te solicită? Când aș mai munci pentru salariul meu de bugetar?

Disponibilizările, trimiterea în șomaj, reducerea salariilor, tăierea sporurilor, mărirea exorbitantă a prețurilor se vor abate în final peste cine? Să ghicim: Parlamentari? Nu. Miniștri? Nu. Baronii din PSD? Nu. Șefii partidelor politice? Nu. Agențiile semibugetarizate sau total bugetarizate? Nu.

Dacă ceva din toate cele de mai sus se vor întâmpla (și cu siguranță se vor „întâmpla” cei 1.000.000 de șomeri) cei afectați fără milă,  vor fi …micii bugetari. Cei …mai puțin egali și în această categorie aș putea foarte bine intra și eu. Cei …mai egali vor sta în continuare liniștiți plângând ipocrit de mila celor care nu mai au serviciu și dând asigurări că vor primi ajutoare (un fel de pomeni instituționalizate de la revoluție încoace).

Adevărul este că suntem o țară de asistați (unii răuvoitori au spus „pomanagii”) și când guvernul nu mai are bani să dea pomenile de mai sus nu bagă nicidecum mâna în propriul buzunar ci își aduce aminte că are un sistem bugetar care nu PRODUCE. N-am văzut ministru să-și dea demisia fiindcă n-a produs nimic bun în mandatul său și nici să fie tras la răspundere că a aruncat banii statului pe fereastră. Nu, nu s-a întâmplat nimic de acest fel fiindcă a intervenit, ce credeți? Vreun viciu minor de procedură.

Să fim totuși optimiști. Miniștrii și funcționarii incompetenți vor rămâne pe locurile lor dar ei sunt puțini. Când 1.000.000 de oameni vor fi disponibilizați, guvernul va zburda de bucurie urlând: „Show me the money!” Și ei se vor arăta. Probabil în euro așa cum ne-am obișnuit să ni se spună. În Franța impozitele sunt mult mai mari, nu ca la noi. În Italia fața de masă de unică folosință de la restaurant te ustură la buzunar și nici măcar nu o mănânci. În Anglia serviciile  sunt mai scumpe. În Spania….

Da, dar noi trăim în nefericita Românie unde doar prețurile se „compară” în euro pe când salariile se plătesc fără comparații (și cu o frecvență înnebunitoare) în lei mici, amărâți, supuși inflației și neputincioși în fața euroilor. Bine că l-au decorat pe Mugur Isărescu fiindcă ține piept vânjos și intelectual, nu numai idioțeniilor pornite din mințile celor care s-au perindat pe la guvern ci și industriei noastre firave și gata să leșine în fața crizei mondiale.

Boc și guvernul său și-ar putea afișa la vedere deviza: „Noi vrem egalitatea dar nu pentru…toți bugetarii!”

Anunțuri
Articol anterior
Lasă un comentariu

2 comentarii

  1. Dragos

     /  Ianuarie 29, 2010

    Cine da tonul la munca in Romania? Nu guvernantii si parlamentarii ar trebui sa fie exemplu de constiinciozitate? Cred ca romanul va pune ”osul” la munca atunci cand domnii parlamentari vor face ce trebuie sa faca: sa elaboreze legi care sa aduca prosperitatea romanului. Dar ei ce fac? Stau la toate emisiunile de dezbateri televizate sa, unii sa ii acuze pe altii iar ceilalti sa se apere in fata acuzelor. Sia atunci, ma intreb, cand sa mai aiba timp si de munca? Fiindca tot se vorbeste de ineficienta sistemului bugetar din Romania. Ei sunt cei eficienti? Daca tot doresc disponibilizari, ce ar fi sa mai disponibilizam si dintre demnitarii astia care nu mai stiu ce scrie in fisa postului? La asta s-or fi gandit oare?

  2. Bine gandit Dragos ! Asta de fapt spuneam si eu. Nimeni de la varful piramidei societatii romanesti nu munceste. Doar se mai prefac unii ca muncesc. Sigur ca daca as fi vazut in ultimii 20 de ani cum ne-am zbatut cu totii ( de la Vladica la opinca) sa muncim sa punem tara pe picioare, n-as fi scris acest post. Dar… de 20 de ani tot ni se spune ca bugetarii sunt ineficienti ( si chiar sunt de acord cu asta) dar guvernantii bugetari ne-au adus in starea asta. Azi ei vor sa-si mentina privilegiile bugetare ( salarii, functii, pensii) disponibilizand o mare de „mici” bugetari. Doar 1.000.000. Halal guverne am avut!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: