Moartea cu repetitie a Domnului Lăzarescu

Mort Ce păcat că nu se dau oscaruri pentru realitățile din țările lumii a treia sau din fostele țări comuniste! Nici un regizor și nici vreun star de cinema n-ar putea concura și n – ar putea depăsi aceste realități. Domnul Lăzărescu există, el nu moare niciodată. El rezistă pentru a muri, de fiecare dată, în direct, în Romania și ar lua mereu Oscarul.

Nu există limite, nu există  sistem sanitar, nu există medici, nu există urgențe, nu există morală, nu există etică medicală. Există doar o imensă nesimțire, cruntă chiar, pentru unele cadre medicale. Acestea nu înțeleg și probabil nu vor înțelege niciodată că, a fi uman trebuie să depășească orice  sistem, orice probleme, orice situație personală, orice altceva. Nici statul român nu e mai departe de nesimțirea de mai sus.

A  nu se înțelege greșit: mă număr printre cei care îi consideră pe medici, un fel de zei. Îi admir fără limite pe cei care se pun în slujba omului și sunt în stare să caute soluții pentru orice pacient. Pentru că, într-o lume dominată minut de minut de „a avea” în loc de „a fi”, există totuși medici care sunt și rămân medici. Restul sunt orice altceva chiar dacă au diploma ce le atestă profesia.

De ce mai mor pacienții oameni în România? Răspuns simplu. Pentru că de la înălțimea salariilor primite degeaba și  care ar trebui să responsabilizeze funcționarii din Ministerul Sănătății și chiar și din alte ministere ( al muncii, al finanțelor etc.), omul de rând nu are viață ci trebuie să dovedească asta. De-abia după ce dovedește poate fi tratat. O șpagă e întotdeauna binevenită. Altfel trebuie să te aștepți să ai soarta d-nului Lăzărescu dintr-o banală tuse.

„Ei cu ei ”și „noi cu noi” poate deveni simplu sloganul României. De fapt, există două Românii. Paralele. Gardul care le desparte are niște mici spărturi (controlate) prin care „Ei” ne spun: Veți trăi bine! Ce păcat că nu ne spun și când.

De două luni nu lucrează nimeni fiindcă am avut alegeri și guvernul se ocupă cu împărțeli. Scandalurile se țin lanț și funcționarii își fac de cap. În loc ca miniștrii să stea să muncească ei se țin de show-uri/talk – show-uri pe la diverse televiziuni. Geoană dă toată ziua declarații de presă, d-nul prim – ministru Boc povestește ce face la serviciu, bugetul bate pasul pe loc și leul nostru se luptă cu Euro-Goliatul momentului. Peste toate se așterne marea ascultare. Ca și când nu eram destul de controlați.

Un singur lucru mai lipsește. Să constate guvernul sau Parlamentul că populația României  a scăzut îngrijorător și să dea o lege, sau poate doar o ordonanță de urgență, prin care să dețină….controlul nașterilor. Că pe cea cu plata indemnizațiilor mamelor a dat-o.

Dacă o face și pe asta ne-am întors de unde am plecat: în „epoca de aur”.

Anunțuri
Lasă un comentariu

2 comentarii

  1. no comment

  2. Cum zice Mircea Badea „Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: